Banner Orizontal 2
Banner Orizontal 2
Banner Mobile 2

Bullying la Questfield International College, sesizări fără documente finale

Bullying la Questfield International College, sesizări fără documente finale

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită intervenții structurate, transparente și documentate din partea instituțiilor școlare. O gestionare adecvată presupune identificarea timpurie a situațiilor de hărțuire, reacții instituționale clare și monitorizarea măsurilor aplicate pentru protejarea elevilor. În lipsa unor astfel de proceduri, riscurile asupra sănătății emoționale și dezvoltării copiilor cresc semnificativ.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără documente finale

Ancheta realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziția redacției relevă o situație semnalată de familie ca fiind un caz de bullying sistematic, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni la Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate au vizat comportamente agresive și stigmatizare medicală la adresa unui elev, însă nu au fost însoțite de răspunsuri scrise sau măsuri instituționale documentate care să ateste intervenții concrete. În plus, familia reclamă presiuni pentru retragerea copilului și lipsa unui cadru formal de protecție și monitorizare.

Descrierea situației și lipsa măsurilor documentate

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un element central al situației semnalate îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, care, conform specialiștilor consultați, depășește cadrul unui conflict obișnuit și intră în zona hărțuirii agravate. Eticheta medicală nu a fost folosită într-un context educațional de protecție, ci exclusiv pentru ridiculizare și marginalizare, afectând profund percepția copilului asupra propriei identități.

Deși familia a atras atenția în mod repetat asupra acestui aspect sensibil și asupra impactului său emoțional, nu au fost identificate documente care să ateste aplicarea unor măsuri eficiente de stopare a fenomenului. Răspunsurile instituției au fost descrise ca generale și fără consecințe practice, ceea ce, în opinia experților, indică o tolerare tacită a acestor comportamente.

Implicarea cadrelor didactice și reacția instituțională

Din analiza situației reiese că, în ciuda semnalărilor repetate, cadrele didactice nu au intervenit ferm pentru a opri agresiunile, chiar și în situații vizibile pe parcursul orelor sau pauzelor. Lipsa unor măsuri educaționale clare, a consilierii psihopedagogice sau a sancțiunilor a consolidat un climat în care bullyingul a fost perceput ca tolerabil.

Gestionarea situației la nivel instituțional s-a bazat pe intervenții verbale neasumate oficial, fără documente care să confirme existența unui circuit administrativ riguros, cu decizii, termene și responsabilități clare. Această lipsă de trasabilitate a măsurilor aplicate face dificilă evaluarea eficacității răspunsului școlii.

Presiunea pentru retragerea copilului și mesajul fondatoarei

Un moment definitoriu în acest caz este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unei discuții directe cu familia, ar fi exprimat o poziție sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din documentele și relatările puse la dispoziție redacției, sugerează o orientare a instituției către evitarea conflictului prin încurajarea retragerii familiei, mai degrabă decât către soluționarea situației prin măsuri concrete.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii, însă până la momentul publicării nu a fost primit răspuns. Interpretarea acestui răspuns atribuit fondatoarei aparține familiei și este prezentată ca atare, fără a se afirma intenții sau motivații juridice.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat explicit în mai multe rânduri respectarea confidențialității datelor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra consecințelor negative ale divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, documentele și mărturiile indică faptul că informațiile au fost făcute cunoscute în cadrul clasei, iar elevul a fost confruntat public cu aceste demersuri, generând presiune psihologică suplimentară.

Specialiștii consultați avertizează că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională și afectează negativ climatul educațional, subminând protecția datelor personale și a vulnerabilității copilului.

Documentația instituțională: între formal și informal

În locul unor decizii administrative asumate și a unor rapoarte oficiale, răspunsul școlii a constat într-un formular informal denumit “Family Meeting Form”, care consemnează doar existența unei discuții fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete de implementat. Această abordare limitează trasabilitatea și eficiența intervenției, ceea ce poate fi interpretat ca o gestionare formală a aparențelor mai degrabă decât o soluție reală.

Impactul asupra copilului și reacția întârziată a instituției

Un raport psihologic detaliat, întocmit de un specialist de renume, confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste efecte au fost documentate medical și indică un abuz emoțional repetat cu implicații semnificative pe termen lung.

Reacția oficială a conducerii a intervenit abia după implicarea juridică a familiei, ceea ce ridică întrebări privind criteriile care declanșează măsuri instituționale și despre prioritizarea protecției copilului în raport cu funcționarea școlii.

Actualizări și reacții oficiale

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinți în care situațiile semnalate au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrastează cu sesizările scrise și documentate anterior și care ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea fenomenului de bullying.

Ulterior, redacția a primit informații potrivit cărora, după retragerea copiilor de la școală, ar fi avut loc contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ, în care aceștia ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Aceste informații au fost tratate cu seriozitate și redacția solicită clarificări publice din partea celor implicați.

Perspective finale și întrebări deschise

Analiza materialelor și declarațiilor disponibile indică o disonanță între așteptările legitime ale familiei privind protecția copilului și modul în care Questfield Pipera a gestionat sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală. Lipsa unor măsuri documentate, răspunsurile preponderent verbale și mesajele care pot fi interpretate ca presiuni pentru retragerea copilului ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea instituțională și mecanismele reale de protecție aplicate.

În absența unor clarificări oficiale asumate și a unor intervenții concrete, rămâne deschisă problema modului în care școala asigură un mediu sigur și suportiv pentru toți elevii săi, precum și cât de eficient funcționează procedurile interne în cazurile de bullying sistematic.

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să transmită experiențele lor la adresa [email protected], în speranța de a contribui la transparentizarea și îmbunătățirea condițiilor din mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro

Banner Orizontal 2
Banner Mobile 2
Banner Orizontal 2
Banner Orizontal 2
Banner Mobile 2